Feketesügér (biban negru) – asa l-au denumit vecinii nostri maghiari. A trebuit sa-l denumeasca intr-un fel deoarece a inceput sa le populeze atat apele cat si visele pescaresti. Noi ne multumim deocamdata sa ne amuzam amar la traducerile unor oameni care probabil au foarte putina legatura cu pescuitul de pe canalele tv de specialitate… “am prins un biban cu gura mare!”.

Weekendul trecut am facut o excursie de doua zile in Ungaria, al carei unic scop a fost pescuitul la bass pe un lac din apropierea orasulul Tatabanya, considerat unul dintre cele mai bune lacuri de bass din Europa centrala si de est. Secretul acestui fapt este termocentrala adiacenta lacului, care il alimenteaza cu apa calda rezultata in urma proceselor tehnologice. Localnicii sustin ca aici pestii cresc intr-un an cat ar creste in alte lacuri in doi-trei ani.

Am pescuit cateva ore la Bokod, folosind aproape exclusiv spinnerbaitul cu skirt siliconic, o naluca in care am foarte mare incredere cand vine vorba de bass – incredere dobandita la CM din Mexic, de anul trecut. Sambata seara am avut un singur atac, pe care l-am ratat din neatentie: spinnerbaitul se agatase intr-o structura si atacul a survenit imediat dupa ce am reusit sa-l eliberez. Exact cum se intampla adeseori la salau.

Duminica dimineata am inceput pescuitul mult mai increzator, intrucat gazdele noastre ne-au asigurat ca dimineata este mult mai propice pescuitului la bass. Am continuat cu spinnerbait, cu skirt pestrit (skirturile siliconice pot fi colorate cu markerul), exact ca acela la care avusesem cele mai bune rezultate pe El Cuchillo. La al doilea lanseu, cand ajunsesem cu naluca aproape de pontonul de pe care pescuiam, am avut un atac extrem de puternic… drill de cateva zeci de secunde… si dezamagire… e o stiuca de aprox. 1,5-2kg. Cateva poze si o eliberez, spre disperarea gazdelor noastre maghiare, mari consumatoare de peste.

Dupa cateva lanseuri paralele cu pontoanele, exact in momentul in care spinnerbaitul (il schimbasem pe cel pestrit cu unul cu skirtul verde inchis) survola piciorul gros de lemn al unui ponton, un atac puternic si “indesat”… drill greoi… “asta e bass, n-am niciun dubiu”.

Si bass a fost, 1,8-2 kg… Poze, multe poze, si inapoi in apa. Pescuitul la bass se practica exclusiv in sistemul “catch and release”.

Din pacate, dupa cum ne-a dezvaluit Villy, ghidul nostru, si in Ungaria au aceleasi probleme cu pescarii “sportivi” pe care le avem si noi in Romania. In cele ceteva ore de pescuit, am vazut trei pescari maghiari prinzand cate un bass. Din pacate doar unul dintre ei s-a intors in apa.

Lacul de la Bokod nu este visul unui pescar de bass, in special prin dimensiunile reduse si prin faptul ca nu se poate pescui din barca (cu exceptia cazului in care esti membru al clubului local de pescuit). Pentru noi insa, a reprezentat o varianta mai ieftina si mai la indemana de a ne aminti pentru cateva secunde – cam atatea cat dureaza un drill – de ce ne pare atat de rau ca nu putem pescui bass in Romania.