JURNAL DE PESCARI | CU EUGEN SI PETRE GERMAN

START 2016

In weekendul recent incheiat a avut loc in Delta Dunarii, pe “natural”, zona Uzlina-Isac, cupa Herakles, prima etapa a CNS Spinning LRS 2016. Dupa o lunga asteptare, pescarii de spinning din Romania si-au incrucisat din nou lansetele in incercarea unei clasari cat mai bune in etapa de debut. De remarcat faptul ca acesta etapa a fost concursul organizat de LRS cu cea mai numeroasa participare – 56 de echipe de cate doi pescari fiind prezente la fluierul de start al arbitrilor.

Spre deosebire de etapa din Delta de anul trecut, cand majoritatea echipelor au reusit sa-si atinga tinta de 10 stiuci pe mansa, anul acesta pestii punctabili au fost mult mai putini, in ciuda faptului ca au punctat si bibanii de peste 25cm.

Pentru noi, antrenamentele au fost aproape dezastruoase, o singura stiuculita prinsa in jumatate de zi de pescuit cu o saptamana inainte de concurs si nici un peste punctabil in vinerea antrenamentului official. Dintr-un motiv aproape prostesc am ales sa pescuim in prima mansa pe lacul Chiril. Ne-am spus ca daca pe restul lacurilor am incercat in antrenamentele oficiale si nu am prins nimic, mai rau de atat nu are cum sa fie… Si a fost o decizie mai mult decat inspirata. Dupa trei ore din prima mansa punctasem déjà cu trei bibani si doua stiuculite. Pana la finalul mansei nu am reusit sa mai aducem in barca decat un singur biban de 25cm. Acesti sase pesti ne-au urcat totusi la finalul zilei pe locul 4.

Ca un fapt inedit, doi dintre cei sase bibani punctabili au atacat la spinnerbait mare, cu skirt, pentru stiuca, iar cele doua stiuci au fost pacalite de un micro-spinnerbait de biban, pescuit cu echipament light, fara struna, motiv pentru care si drillurile au fost cu ceva peripetii si s-au incheiat cu doua mincioage pline de iarba urcate in barca.

In masa a doua am plecat printre primii – tot catre Chiril. In primele 5 ore ale mansei nu am reusit sa punctam decat cu doi bibani, dar din fericire pentru noi, am reusit sa gasim “reteta” pentru stiuci (un pescuit foarte rapid, la oscilante – eu la Linx argintat, Eugen la Semiluna galbena) cand mai aveam trei ore. Am reusit ca pana la finalul mansei sa punem in minciog 9 stiuci, dintre care 4 au depasit “bariera” de 40cm. Au fost suficiente pentru a ne ajuta ca la finalul concursului sa ocupam ultima treapta a podiumului.

In prima mansa am prins toti pestii punctabili la spinnerbait, doi bibani la spinnerbait cu skirt, iar restul de doi bibani si doua stiuci la micro-spinnerbait cu agrafa armat cu microjig si grub mic. In cea de-a doua mansa, un biban a preferat acelasi tip de micro-spinnerbait, un biban si o stiuca i-am prins la oscilanta Linx nr.2 argintat, iar trei stiuci la oscilanta Semiluna galbena.

In mansa a doua am avut si un mic incident, cu un Gopro avariat, motiv pentru care a trebuit sa pescuim destul de mult timp amandoi de pe platforma din spate. Fimele rezultate sunt destul de inestetice, nu sunt nici foarte artistice, dar reprezinta dovada ca ne prindem pestii in mod cinstit, daca exista cineva care se indoia de asta. Cel putin din acest punct de vedere, introducera obligatorie a filmarilor este o decizie foarte inspirata a AG a LRS.

Per total, cred ca a fost un concurs reusit. Daca in ceea ce priveste organizarea ne asteptam ca ea sa fie impecabila, baietii de la Esox fiind adevarati specialisti in domeniu, in ceea ce priveste numarul de capturi, situatia ne-a depasit cu mult asteptarile. Desi vineri seara am pronosticat ca maxim 10 echipe vor reusi sa prinda pesti punctabili, in cele din urma 41 de echipe din cele 56 au reusit sa puncteze cel putin un peste.

In ceea ce priveste numarul de capturi, parerile sunt impartite: unii considera ca asa arata un concurs reusit, in care pestii sunt foarte greu de adus in barca, iar altii sustin ca ar fi fost foarte bine daca bibanul ar fi punctat de la 20cm. In sistemul actual de punctare, in care fiecare peste puncteaza cu patratul lungimii sale, reducerea limitei minime la 20cm pentru biban nu ar fi influentat clasamentul aproape deloc. Personal, cred ca atat unii cat si ceilalti au partea lor de dreptate. Cert este – asa cum am mai spus in repetate randuri – ca indiferent de sistemul de punctare, de speciile punctabile sau de dimensiuni minime, INTOTDEAUNA vor iesi castigatori cei care prind peste.

Urmeaza doua etape de clean-biban, la Bicaz si Belis-Fantanele, probabil singurele locatii din tara in care se pot organiza concursuri in perioadele caniculare. Speram sa fie doua etape cu mai multi pesti pe fisele tuturor concurentilor. Dar in special pe ale noastre! :)

FACLIA 2015 – IN CAUTAREA LACULUI PIERDUT

Faclia 4-5 octombrie 2003. Dupa cativa ani in care competitiile de spinning la stiuca din sudul tarii luasera o pauza totala, primul weekend al lunii octombrie 2003 a programat Cupa Arrow, un concurs ce avea sa reuneasca la start  zeci de pescari de spinning din toata tara. N-as putea spune cu exactitate cati participanti au fost, dar cred ca vreo 70. Locatia: un lac din apropierea orasului Medgidia, care va ramane necunoscut pentru toti concurentii pana la data desfasurarii concursului. In realitate lucrurile n-au stat deloc asa, dar nu asta este subiectul acestui articol.

Cupa Arrow din 2003 a reprezentat pentru mine debutul in competitiile de spinning, astfel incat imi voi aminti cu placere toata viata de acest concurs.

In urmatoarele trei toamne – 2003, 2004 si 2005, ne-am petrecut  nenumarate weekenduri in cautarea stiucilor capitale de la Faclia. Si nu erau putine. Nu cred c-a existat macar o zi de pescuit la Faclia in care cel putin unul dintre noi sa nu reuseasca sa prinda o stiuca de fotografie.  Weekend de weekend se doborau recorduri, se castigau pariuri sau macar se scapau in drill stiuci de poveste.

Era rezultatul pasiunii unui om care a incercat sa faca din Faclia un colt de Delta, un loc in care pescarii de stiuca sa poata sa prinda si sa elibereze stiuci pe care le vazusera pana atunci numai in poze.

Omul sfinteste locul, iar dl Corneliu Balan sfintise prin pasiunea lui salba de lacuri de la Faclia. Intr-o perioada in care administratorii si patronii de balti din sudul tarii nu stiau cum sa faca sa scape de stiucile din lacurile lor, dl. Balan reusise sa faca din Faclia o balta de vis pentru orice pescar de stiuca din Romania.

Din pacate, in anii care au urmat, noii administrator ai lacurilor de la Faclia au modificat in mod brutal ecosistemul, in special prin obturarea canalelor de trecere dintre lacuri si japsele adiacente. Aceste interventii completate de permisiunea acordata pescarilor sportivi de a retine stiucile capturate au facut ca acestea sa devina din ce in ce mai rare.

Ultimele vizite la Faclia le-am facut in toamna anului 2009, cand am putut observa ca bibanul devenise specia de rapitor dominanta. Chiar daca am avut doua partide minunate de pescuit la biban, presarate si cu cateva marlite, am considerat in anii urmatori ca drumul este prea lung pentru pescuit la biban.

Faclia noiembrie 2015. Existau in ultima vreme ceva zvonuri cum ca Faclia ar fi redevenit un loc binecuvantat pentru pescarii de rapitori. Am facut asadar o excursie in acest weekend pentru a revedea unul dintre locurile noastre preferate.

Noii administratori au pus la punct foarte bine infrastructura, drumul foarte bun pana langa barcile care te asteapta uscate si curate, firma de paza la poarta… totul pare rupt dintr-un film occidental. Din pacate pentru pescarii de spinning am remarcat preferinta lor pentru pescuitul la crap, totul este pregatit perfect pentru pescarii care prefera drilurile cu crapi in dauna unui pescuit dinamic in cautarea rapitorilor.

Am pescuit 4 oameni din doua barci, dar din pacate rezultatele au fost mult sub asteptari… 4 bibani si o singura stiuculita.”Performerul” zilei a fost Ionut.

Am pescuit cu naluci mari, in cautarea stiucilor, dar nu am reusit sa le ademenim sub nici un chip. In cazul in care mai erau acolo, probabil ca isi schimbau dintii… sau parul, sau naravul. Nu am stiut niciodata daca legenda cu schimbatul dintilor in aceasta perioada are vreun sambure de adevar in ea; dar incet-incet o sa ma prefac macar ca incep sa o cred.

Noi am reusit sa aducem in barca doar 4 bibani; e adevarat, destul de “imbracati”. Era si greu sa prindem altfel de bibani la nalucile cu care pescuiam.

Nu stiu daca rezultatele slabe din weekend sunt un motiv suficient de puternic pentru a crede ca rapitorii sunt atat de firav reprezentati la Faclia. Probabil vom mai face o incercare, poate in aceasta iarna, poate la primavara. Macar in amintirea minunatelor partide de pescuit din trecut, Faclia merita putina insistenta.

UN NOU INCEPUT

Weekendul trecut a debutat editia 2015 a CNS Spinning LRS. Au trecut deja 9 ani de la reformarea spinningului de competitie de la noi. Anul 2015 a adus un nou format, care a fost considerat cel mai potrivit pentru conditiile social-economice din Romania. Au existat si voci impotriva noului sistem pe echipe de cate doi in barca, dar- paradoxal – ele au venit in special de la pescari care au absentat cu desavarsire in ultimii ani de pe pistele de concurs ale LRS fiind in schimb prezenti la nenumarate concursuri pe echipe din afara campionatului national Neumarkt.

Sezonul a inceput cu o etapa de stiuca, in Delta Dunarii, pe “natural”. O decizie riscanta a AG a LRS, dar pe care toata lumea a inteles ca trebuie sa ne-o asumam impreuna. Momentan, “naturalul” este singura solutie pentru a putea pescuit pe o suprafata atat de mare din barcile proprii pregatite special pentru pescuit la rapitori. Suprafata uriasa de apa a necesitat si masuri speciale, barcile fiind monitorizate GPS pentru a atentiona la eventuala apropiere dintre doua barci sau la eventualele “evadari” din sector. Reusita deplina a acestui concurs cred ca va schimba mult perceptia despre concursurile de stiuca din Delta. Meritul principal apartine clubului PeApa.ro, precum si presedintelui si vicepresedintelui LRS, Marian Morcovescu si Rares Boeriu, dar un rol determinant in desfasurarea acestei etape l-a avut si resortul Egreta, locul unde atat pescarii cat si barcile lor au putut beneficia de cele mai bune conditii.

Si pentru noi acest nou format in echipe de doi pescari cu punctare a celor mai mari pesti este o provocare. In cei noua ani de campionate individuale in care au punctat toate capturile ne-am descurcat foarte bine, adunand impreuna 4 titluri nationale, un loc 2 si 3 locuri 3, precum si 9 etape castigate si alte 10 prezente pe podium (de patru ori locul 2 si de sase ori locul al treilea). Aceste cifre nu ofera  insa certitudinea ca ne vom descurca la fel de bine si in echipa.

Etapa de pe natural a fost unul dintre cele mai frumoase concursuri la care am participat, probabil in special datorita suprafatei uriase de apa pe care s-a desfasurat. Pe e alta parte, aceasta suprafata a fost avantajul major al pescarilor care pescuisera mai mult in zona respectiva din Delta Dunarii, intrucat o singura zi de antrenament oficial a fost insuficienta pentru a o putea “acoperi”. Pentru noi a fost destul de dificil, intrucat mai pescuisem o singura data pe lacurile aflate in sector. Ne-am petrecut ziua de antrenamente mai mult pentru explorarea sectorului si mai putin pescuind. Rezultatele de vineri, precum si experienta anterioara din toamna anului 2013 ne-au facut ca in concurs sa mizam exclusiv pe doua dintre lacurile principale aflate in zona de concurs: Isac si Chiril.

Daca in prima mansa s-a dovedit a fi o decizie inspirata, terminand pe locul al doilea dupa echipa Fane Bondrea – Bogdan Cheta, in mansa a doua nu am mai avut la fel de multa sansa, majoritatea echipelor aflate in topul zilei alegand zone mai retrase si mai putin pescuite. A fost locul 13 in mansa a doua, iar per total a iesit locul 6, un rezultat multumitor din perspectiva faptului ca nu cunosteam foarte bine zona de concurs, dar oarecum dezamagitor prin prisma rezultatului din prima mansa.

Am pescuit cu lansete de spinning Daiwa Steez Fle-X-lite echipate cu mulinete Daiwa Certate si de baitcasting Steez Flogger cu mulinete Daiwa Zillion TWS. Am folosit in special linguri si spinnerbait, iar duminica am avut cateva capturi si la rotative Axat Gigant si voblere Cormoran BellyDog si SavageGear 4Play. Parerea aproape unanima a fost ca nu nalucile au facut diferenta in prima etapa a CNS2015, ci localizarea; inspiratia de a alege pentru a doua mansa zone mai linistite sau cu apa ceva mai tulbure.

Am avut in intentie sa filmam intreaga desfasurare a manselor, dar o mica problema tehnica ne-a impiedicat sa facem acest lucru. Iar in timpul unui concurs nu iti poti permite sa pierzi timp incercand sa vezi care e problema din cauza careia s-au oprit aparatele de filmat. Am surprins totusi pe film mai multe driluri, dintre care si cel cu una dintre cele mai mari stiuci ale noastre din prima zi – 61cm, prinsa de Eugen la spinnerbait. (A mai fost una de 62, tot in prima zi, la Linx nr.2 silver).

Urmeaza etapele de clean si biban… in ordine Belis, Bicaz, Snagov. Dar pana atunci va asteptam cu drag la Bibanmania3, un concurs amical ai carui co-organizatori suntem, la Bicaz, in perioada 17-19 iulie 2015.

INTRE RECORDURI SI IDEI FIXE

La fel ca in fiecare din ultimii cativa ani, perioada de iarna cade ca un blestem asupra pescarilor de spinning care – vrand-nevrand- trebuie sa gaseasca solutii alternative de petrecere a timpului liber. Eu stau mai mult la calculator, si chiar daca nu sunt un utilizator impatimit de facebook, pe la mijlocul lunii decembrie mi-a atras atentia o poza cu o stiuca impresionanta a lui Liviu Biruta, cu atat mai mult cu cat era capturata pe lacul Mihailesti, probabil unul dintre cele mai pescuite lacuri din proximitatea capitalei, cel putin in ultimii vreo doi ani. Like!

 

Zilele trecute am observat ca autorul capturii mentionase intre timp si naluca prinzatoare… Spinnerbait Bertilure, lucru care m-a bucurat foarte tare. Spinnerbaitul se dovedeste inca o data o optiune inspirata atunci cand vine vorba de stiuci record, captura lui Liviu completand un sir foarte lung de astfel de reusite, unele dintre ele reprezentand inca recorduri personale ale pescarilor care le-au capturat.

 

Am intalnit de cateva ori in ultimii ani – in mod paradoxal, chiar la unii pescari cu pretentii- pareri cum ca spinnerbaitul ar fi o naluca potrivita pentru capturi multiple dar neinsemnate din punctual de vedere al dimensiunilor. Realitatea insa vrea sa-i contrazica o data in plus prin captura lui Liviu.

 

Capturarea unui rapitor record este in primul rand o chestiune de inspiratie si de sansa. Evident, daca pescuiesti intr-o apa in care densitatea de astfel de exemplare este mai mare, probabilitatea ca norocul sa-ti surada este mai mare. Pe langa noroc mai ai nevoie si de o tehnica buna de pescuit, de un echipament potrivit cu care sa reusesti sa aduci in barca o astfel de stiuca in cazul in care iti ataca naluca, si – poate mai mult decat orice – de o experienta indelungata pentru a putea pescui in locul in care un astfel de trofeu sta la panda, fara sa-l sperii, cu atat mai mult atunci cand pescuiesti in apa mica si intr-un lac unde presiunea pescarilor este foarte mare, cum este lacul Mihailesti.
Felicitari Liviu si la mai mare!

UZLINA

Weekendul trecut a avut loc la Uzlina etapa a doua a CNS Master 2013. A fost o etapa excelenta pentru noi, reusind sa ne clasam – in premiera pentru o etapa a CNS – pe primele doua locuri ale podiumului.


Spinnerbait-ul cu skirt a fost din nou argumentul principal, cele mai prinzatoare modele fiind Shallow Killer-ul si modelul de 11 grame cu doua palete. Culorile cele mai eficiente au fost alb-negru/rosu si o culoare noua, careia de-abia “ii taiasem panglica” cu o zi inaintea concursului: orange-negru/chartreuse.


Petre: “Daca in prima mansa am pescuit cu un shallow killer alb-negru/rosu cu doua palete colorado si un spinnerbait de 11 grame orange-negru/chartreuse colorado-salcie, in a doua mansa am pescuit cu un shallow killer orange-negru/chartreuse colorado-salcie si cu un spinnerbait de 11 grame alb-negru/rosu, tot colorado-salcie. Marea majoritate a stiucilor (mai exact 14 din 16 in prima mansa si 16 din 17 in cea de-a doua) le-am prins la shallow killer, insistand cu ele datorita faptului ca puteau fi pescuite mai bine in conditiile de vegetatie abundenta de la Uzlina.”


Eugen: “In prima jumatate a mansei intai, perioada in care vantul nu a batut aproape deloc, am pescuit cu oscilante: Linx nr.2 nickel si Pollo, tot nickel. Am simtit nevoia sa pescuiesc cu oscilante deoarece stiucile stateau ascunse in spatiile inguste din stuf si pentru a le determina sa atace era nevoie sa insist pe prezentare, tinand naluca in acel loc cat mai mult timp. Am prins astfel 11 din cele 17 stiuci.

In a doua parte a mansei, precum si in mansa a doua am prins exclusiv la spinnerbait, strategia de baza fiind un pescuit in permanenta miscare; powerfishing 100%. Culorile cele mai bune au fost alb-negru/rosu si culoarea noua orange-negru/chartreuse – combinatie realizata si la sugestia lui Vlad Tocae. Desi nu am fost la antrenamente la Uzlina, iar vestile venite de acolo erau ingrijoratoare in special din cauza invaziei vegetatiei,  Petre m-a incurajat, spunandu-mi ca o sa obtinem un rezultat bun, deoarece stapanim bine tehnicile de pescuit la stiuca in apa mica… iar rezultatele i-au dat dreptate!“


Din fericire ne-am luptat indirect in acest concurs, clasamentul de dupa etapa de la Periprava plasandu-ne in grupe diferite la Uzlina. In prima mansa am reusit sa castigam fiecare dintre noi sectorul din care am facut parte: Eugen cu 17 stiuci, iar eu cu 16. Daca dupa repriza castigata la Periprava, am prevazut ca voi avea o mansa a doua mai slaba, in interviul acordat lui Malin Musatescu la Uzlina i-am spus ca am convingerea ca de data aceasta voi avea o clasare foarte buna si in mansa secunda. Fiecare pescar isi cunoaste – sau ar trebui sa-si cunoasca – punctele forte si punctele mai slabe. Precizia cu care mi-am anticipat rezultatele in mansele secunde de la aceste prime doua etape este o dovada puternica a faptului ca spinningul de competitie nu este un joc de noroc.


In mansa a doua ne-am castigat din nou sectoarele, eu cu 17 stiuci iar Eugen cu 10. Am incheiat astfel la balotaj, fiecare cu cate doua puncte mansa, eu pe locul 1 cu 33 de stiuci, Eugen pe 2 cu 27. Am reusit sa profit astfel de ceea ce Eugen a anticipat inca dinainte sa plecam de acasa: cei care intra in prima mansa pe sectorul mai mic vor avea sanse mai mari sa castige balotajele din clasamentul final. Pe locul al treilea a terminat brasoveanul Rares Boeriu cu 7 puncte mansa si 16 stiuci, majoritatea prinse – dupa cum ne-a spus- tot la un spinnerbait BERTI. Premiul pentru cea mai mare captura a plecat la Arad impreuna cu Adelin Avram, care a reusit sa prinda o dintoasa de 102cm.


Cu Cupa Cormoran am pus punct etapelor de stiuca de anul acesta. Urmeaza ca bibanul, cleanul si salaul sa-si puna amprenta asupra clasamantelor CNS. Fir intins tuturor!

Shallow PIKE-KILLER

In weekendul 19-21 aprilie s-a desfasurat la Periprava prima etapa a CNS Newmarkt – divizia Master. Am pastrat traditia si l-am rugat pe colegul nostru Cristi Albu, castigatorul premiului pentru cea mai mare captura – 92 cm – sa ne spuna in doua vorbe povestea unui nou record capturat la un spinnerbait BERTI. Felicitari!

Recunosc de la bun inceput ca am considerat in trecut spinnerbaitul drept o naluca de peste mediu, punctabil, o naluca greu de rezistat marlitelor aflate in floarea varstei. Mi se parea o naluca perfecta pentru concursurile dedicate stiucii, buna atat pentru a acoperi suprafete mari de apa, cat si pentru a prospecta in detaliu stufurile specifice Deltei. Asta pana cand cateva competitii interne sau pur si simplu partide de stiuca de placere au dat cele mai mari capturi pescarilor ce au pescuit la acest tip de naluca – Eugen la Cupa Periprava 2012, Mircea Teodorescu – Cupa Cormoran 2013 sau Petre la o filmare realizata in toamna la Cormoran.


Drept pentru care pe langa cele deja existente in trusa, l-am mai rugat pe Eugen sa imi faca doua modele pentru etapa de Master de la complexul Ultima Frontiera, de data asta intr-o combinatie de culori pe care nu o aveam sipe care mi-o doream de ceva vreme: alb-negru/rosu: un Shallow Killer S-03-603 si un Spinnerbait cu skirt de 11 grame S-03-323.

SPINNERBAIT – O CERTITUDINE
Am fost hotarat sa insist pe genul acesta de naluci in concursul de la Periprava, avand experienta anilor trecuti, drept pentru care in prima mansa am si prins 3 stiuci punctabile din cele 5 avute, la un model ceva mai vechi, care de la primul concurs aici, in 2011, mi-a rasplatit increderea si care in timp a devenit talismanul meu la stiuca.

Cu certitudinea ca merge si anul asta, am inceput mansa a doua de la Periprava tot cu spinnerbait, dar un model ceva mai discret, mai adaptat conditiilor din incinta numarul 9, o incinta cu apa ceva mai mica, foarte curata, plina de palcuri de stuf si vegetatie. Shallow Killer de 7 grame in culoare alb-negru/rosu (cu trailer soft de culoare alba cu doua codite, fara hook trailer), cu o paleta Colorado si una salcie pe capat, un model care dupa cum ii spune si numele si o arata si greutatea iti permite sa abordezi mai eficient locurile descrise mai sus. S-a dovedit a fi o alegere inspirata, avand in ziua a doua o noua zi perfecta la stiuca. Am prins 15 stiuci (toate la acelasi model) cele mai multe stiuci prinse intr-o mansa din concurs. Printre acestea, dupa prima stiuca din mansa, una de 37 de cm, si inca doua punctabile, am reusit saprind si cea mai mare stiuca a competitiei, stiuca ce avea sa devina si record personal: 92 de centimetri.

Am lansat din scurt, nu mai mult de 10 metri, si atacul a venit foarte repede, stiuca plecand de langa stuf. Initial am crezut ca e mai mica, insa cand s-a apropiat de barca si-a dezvaluit adevarata alura. Drillul a fost unul muncit, din cauza faptului ca nu am avut minciog mare; am scapat-o o data, crezand ca de tot, insa am reusit in final sa o aduc in barca si sa o duc repede la masurat. Satisfactia a fost imensa dupa ce am masurat-o si em eliberat-o… cel mai bun rezultat din competitiile la care am participat pana acum.

PLEDOARIE PENTRU SPINNERBAIT
Daca ar fi sa recomand spinnerbaitul unui pescar incepator as face-o din tot sufletul pentru ca:
• Este o naluca de tatonare ce iti permite sa acoperi suprafete mari intr-un timp mai scurt
• Este o naluca ce poate fi pescuita in zone cu obstacole precum stepi, stuf, iarba, pietre si praguri, deoarece rama metalica pe care este montata protejeaza carligul de agatatura
• Datorita combinatiilor de culori, palete, carlige, poate fi adaptata pentru un pescuit agresiv sau mai discret, pentru un pescuit in suprafata sau in apa mai adanca
• Are o vibratie perfecta ce o recomanda si la un pescuit la stiuca intr-o apa a carei claritate nu e foarte buna
Fie ca doriti cantitate sau calitate la stiuca va recomand sa incercati un spinnerbait de la Berti pentru ca nu exista stiuca sa-i reziste. Pe bune!

 

105

La sfaristul lunii aprilie a avut loc la Periprava prima etapa a Campionatului National Neumarkt – Divizia Master, iar specia tinta a fost stiuca. Singura experienta anterioara pe aceasta locatie era etapa de anul trecut si tinand cont de aceasta mi-am pregatit o trusa de spinnerbaiti bine pusa la punct.

In prima mansa am intrat pe incinta cu apa limpede si aspect de “japse”. Am pescuit in permanenta miscare, tatonand locuri noi, folosind un combo Daiwa Steez de baitcasting, fir textil Stroft nr.3,  iar ca naluci –  spinnerbaituri de 11gr cu doua palete, cu skirtul white-chartreuse si fire-tiger. Am reusit sa punctez cu 31 de stiuci, una dintre ele masurand 105cm, reprezentand noul record de dimensiune al Campionatului National de Spinning.

A fost a-17-a captura a primei manse, dar pana la ea punctasem numai cu stiuci de maxim 68cm. Imediat dupa atac, desi am fost surprins de forta cu care pestele lupta, am reusit s-o aduc destul de repede la barca, unde m-am confruntat cu o problema delicata: stiuca nu incapea in minciog. Dupa doua-trei incercari esuate, eforturile mele au starnit amuzamentul lui Sabin care m-a sfatuit “prieteneste” sa folosesc gafa. In cele din urma am reusit s-o introduc cu capul in minciog, am lasat lanseta langa mine si am apucat-o cu mana dreapta de coada, reusind s-o ridic in barca.

Urmatoarea provocare a fost extragerea spinnerbaitului din gura stiucii, deoarece forta cascatorului era insuficienta pentru a-i departa falcile. In cele din urma am reusit sa speculez momentele scurte in care stiuca deschidea gura pentru a incerca sa respire.

Cunoscand grija administratorului pentru astfel de capturi, m-am deplasat imediat la punctul de masura, unde – beneficiind de intelegerea lui Cristi Bunghez, care se afla la masuratoare – pentru care ii multumesc, am inmanat stiuca arbitrului pentru masurare, eu fiind nevoit sa raman in barca din cauza accesului greoi catre mal. La introducerea in jgheab, arbitrul a avut o surpriza, deoarece pestele depasea lungimea acestuia, necesitand o procedura mai “speciala”.

In 2007, in etapa de la Rogojesti am reusit sa punctez cu 248 de capturi, record de numar de pesti intr-o etapa care nu a fost egalat pana astazi. Cu toate acestea, captura de la Periprava este mult mai importanta pentru mine intrucat a fost prinsa cu o naluca BERTI.

Premiul pentru Cea Mai Mare Captura a fost oferit de catre firma Relax Spinning Expert, care mi-a completat trusele cu “gume” pentru etapa care urmeaza la Sarulesti si careia ii multumesc si cu aceasta ocazie.

Din pacate, calitatea pozelor cu stiuca nu este una grozava, deoarece majoritatea sunt capturi de imagine din filmarea realizata de Radu Silea, de la F&H Channel, care se afla la acel punct de masura si care – spre sansa mea – a filmat intreaga scena a masuratorii.

 

1 MAI LA BASS

Pregatirea vacantei de pe Mequinenza a inceput in luna Ianuarie cu achizitionarea biletelor de avion. Au urmat cateva luni de asteptare, informare si achizitii. Lacul Caspe-Mequinenza este cel mai mare lac de pe raul Ebro, avand o lungime de cca 100km si un perimetru de peste 500km. Cel mai important concurs international de bass organizat de catre spanioli, “CaspeBass” are loc pe acest lac, desi ca populatie piscicola sunt multe lacuri mult mai apreciate in Spania.

caspe1

Programarea primei etape a CNS de la Periprava ne-a pus in ipostaza de a avea o singura zi la dispozitie pentru inlocuirea truselor de stiuca cu cele de bass… pentru ca bass-ul a fost unica tinta a excursiei noastre, in ciuda faptului ca lacul adaposteste populatii mult mai numeroase de salai sau somni capitali.

caspe7

Sub influenta etapei de la Periprava am inceput si pescuitul la Mequinenza, insistand la spinnerbaituri, crankbaituri si rattlinguri. Dupa sase ore de “power-fishing”, singurul peste care poposise in barca era un biban. Am inteles ca gresim, dar nu ne dadeam seama unde. Sfaturile primite de la Cristian Melinte – prin intermediarii Cristi si Andy- ne-au adus catre seara si primii bassi: unul prins de Eugen si unul scapat langa barca de mine. Suficient cat sa ne pastram increderea intacta, in ciuda faptului ca – desi vazusem cateva zeci de bassi de-a lungul zilei – am reusit sa capturam unul singur.

caspe2

In zilele urmatoare, dupa inca o runda de sfaturi de la noii nostri prieteni romano-spanioli Cristian, Catalin si Emilian, am reusit sa ne adaptam la conditiile si tehnicile de pescuit cele mai potrivite in aceasta perioada. Nalucile cele mai prinzatoare au fost skirt-jigurile armate cu raci si creaturi de mici dimensiuni sau cu gruburi double-tail. Cea mai eficienta naluca soft a fost Deps Deathadder Hog de 3 inch, iar skirt-jigurile folosite au fost manufacturate de noi pe football-jiguri de 7gr. cu skirturi green pumpkin-black sau green pumpkin-chartreuse. In ultimele doua zile am reusit sa prindem 4 basii si la spinnerbait, desi pentru perioada de imperechere nu este cea mai potrivita naluca.

caspe3

In ultima zi am decis sa mimam conditiile unui concurs, si sa incercam sa aducem in barca cinci bassi cat mai mari. Marimile standard ale bassilor capturati erau fie de 600-800gr fie de 1,5-2kg., cu cateva exceptii atat in minus, dar si cu doua capturi care au depasit limita celor 2kg. Am reusit – in aceasta ultima zi la Mequinenza – sa prindem cinci bassi de peste 1,5 kg, dintre care si una dintre cele doua capturi ale excursiei.

caspe4

Avand la dispozitie o suprafata uriasa de apa, am pescuit in fiecare zi in locuri noi, necunoscute. Desi ar putea parea ca prinderea bassilor este un lucru extrem de facil in aceasta perioada, acestia sunt mult mai greu de convins sa atace nalucile decat ai crede la prima vedere. Am invatat acest lucru in saptamana de pescuit de pe Mequinenza.

caspe5

Desi ne-am intors de numai doua zile, deja ne facem planurile pentru urmatoarea excursie de pescuit la bass. Prin comportamentul sau schimbator, acest peste reuseste sa te farmece intr-o masura mult mai mare decat orice alta specie de rapitori, iar noi suntem inca sub puternica sa influenta.

caspe8

La final, dar nu in ultimul rand, ii multumim lui Andy (www.fishingtrips.ro) pentru ca s-a ocupat de tot ceea ce a insemnat organizarea acestei excursii. De asemenea, le multmuim noilor nostri prieteni Cristian si Catalin Melinte si Emilian Opincariu pentru tot sprijinul si pentru sfaturile extrem de utile pe care ni l-au acordat pe intreaga perioada a sederii noastre in Spania. Fara aportul lor, cu siguranta vacanta noastra pe Ebro nu ar fi fost atat de reusita.

caspe6

In incheiere, va invit sa parcurgeti galeria foto cu toti cei 29 de bassi pe care i-am capturat in cele cinci zile de pescuit la Mequinenza (Eugen 16 – Petre 13). Desi am fost intrebati de mai multe persoane ce gust are bass-ul, evident ca nu avem cum sa raspundem la aceasta intrebare, intrucat toti 29 s-au intors teferi in apa.

 

CU SPINNERBAITUL LA CONTROL

Intretinerea echipamentului de pescuit nu trebuie sa se opreasca la lansete si mulinete. Un aspect adeseori neglijat de catre pescari este intretinerea nalucilor. Pentru a-si pastra functionalitatea si aspectul initial este foarte important felul in care acestea sunt ingrijite si pastrate.
Unele dintre cele mai vulnerabile naluci din acest punct de vedere sunt spinnerbaiturile cu skirt siliconic.

cutii04

Din cauza structurii skirtului, aceasta naluca retine cantitati mari de apa sau chiar impuritati care neindepartate dupa utilizare o pot afecta iremediabil. Toate carligele  de pescuit – indiferent de modele sau aplicatii- sunt realizate din oteluri special tratate, cu o rezistenta crescuta, pentru a-si pastra ascutimea. Punctul slab al acestor oteluri este faptul ca ele nu sunt 100% inoxidabile, ceea ce face ca pastrarea lor intr-un mediu umed sa le afecteze iremediabil calitatile. Carligul unui spinnerbait- fiind acoperit complet de un skirt ud- este victima sigura.  Un vartej ale carui componente nu sunt perfect curatate poate avea compromisa functionalitatea din cauza impuritatilor. Inclusiv calitatile skirturilor (culoare si elasticitate) pot fi afectate in timp de prezenta apei in mediul de stocare.

cutii07

Este foarte important ca dupa fiecare partida de pescuit aceste naluci sa fie spalate si curatate si lasate la uscat pe servetele, la temperatura camerei, fara a le apropia prea mult de surse de caldura. Dupa ce au fost uscate, este recomandata tratarea skirturilor cu uleiuri de intretinere.

cutii06

Recomandam ca spinnerbaiturile sa fie pastrate in cutii special concepute pentru ele. Gama de astfel de cutii este una foarte variata, fiecare producator de echipamente de stocare avand in portofoliu cel putin un model destinat exclusiv pastrarii acestui tip de naluci.

cutii02

Aceste cutii asigura o pozitie corecta a nalucii, contribuind la pastrarea formei conice a skirturilor si mentinerea paletelor departate de acestea, uleiurile folosite pentru intretinere putand sa degradeze paletele in timp.

cutii05

In timpul pescuitului asigura un acces usor la naluca dorita si utilizatorul poate vedea imediat toata gama din care are de ales.

cutii03

Este de preferat ca stocarea cutiilor sa fie facuta la adapost de lumina puternica pentru evitarea decolorarii skirturilor.

cutii01

Pe piata autohtona, avem la dispozitie in acest moment cutii pentru spinnerbaituri la Arrow International (Plastica Panaro) si la MimTean (Meiho).

falcon fto

Fiecare pescar este stapan atat pe nalucile cat si pe finatele sale, in consecinta fiecare alege modul in care isi protejeaza “jucariile”. O ingrijire mai atenta se traduce insa, pe termen lung, in economie de bani si de timp.

SPINNERBAIT 2012

Incurajati de numeroasele feedback-uri pozitive si de rezultatele remarcabile pe care noi insine le-am avut in ultimii doi ani la spinnerbaiturile cu skirt siliconic, incepand din 2012 am decis sa extindem semnificativ gama de modele. 29 de spinnerbaituri noi, cu lesturi de trei greutati (7, 11 si 14 grame), 7 combinatii de palete si 12 tipuri de skirturi bicolore sau tricolore. Aceasta varietate va acoperi cu siguranta toate situatiile si va satisface si cei mai exigenti pescari.

spinnerbait01

Lesturile diferite au generat de la spinnerbaituri de dimensiuni mici – pentru bibani capitali si stiuci pretentioase la spinnerbaituri mari, cu doua palete – pentru capturi record. Lesturile sunt vopsite manual si protejate cu rasini epoxidice. La modelele de 11 si 14 grame, destinate cu precadere pescuitului la stiuca, am folosit exclusiv carlige XStrong, tinand cont de sugestiile venite din partea pescarilor.

spinnerbait02

Spinnerbaiturile sunt echipate cu o gama variata de palete salcie si colorado, montate single sau in tandem (salcie+colorado, colorado+colorado, salcie+salcie).

spinnerbait06

Palete de tip colorado sunt recomandate pentru viteze mai mici de recuperare, fiind niste palete cu o reactivitate mai puternica – pentru momentele cand pestii sunt apatici sau in situatii de turbiditate crescuta. Pentru o reactie cat mai rapida am folosit pe pozitie terminala (fixata la vartej la modelele de 11 si 14) paleta cu curbura mai pronuntata de tip Colorado Deep Cup.

spinnerbait07

Palete de tip salcie (willow) sunt recomandate pentru prezentari mai agresive, cu viteze mai mari de tractiune.

spinnerbait05

Combinatia universala colorado – salcie este probabil cea mai des folosita de catre pescarii de pretutindeni. Este combinatia cu care si noi pescuim cel mai frecvent.

spinnerbait03

Culorile skirturilor sunt foarte variate- de la nuante intense la combinatii naturale, cu accent pe contraste si culori foarte puternice – care au dat cele mai bune rezultate, in special la stiuca.

spinnerbait04

Toate gama va fi echipata cu vartej cu rulment (1) pentru o miscare cat mai libera si mai naturala a paletelor. Ochetul de fixare (2) este perfect inchis, gandit astfel pentru a putea fi atasat la agrafa, in special pentru pescuitul cu struna. Am folosit sarma inox tratata mai groasa decat pana acum pentru o rezistenta sporita si ochi 3D (3) pentru un aspect cat mai natural. Fixarea skirturilor de lest este ferma (4), pentru a evita situatiile in care skirtul aluneca spre curbura acului. Am incercat astfel sa optimizam si sa adaptam cat mai bine spinnerbaitul conditiilor de pescuit de la noi, evitand neplacerile cauzate de spinnerbaiturile obisnuite.

Download PDF catalog

spinnerbait08