…sau

ŢEAPA DE LA VALEA ARGOVEI

Fiind preocupati in ultimele saptamani mai mult de pregatirea si participarea la CM din Rusia, iar la intoarcere de rezolvarea a numeroase probleme ramase nerezolvate in perioada petrecuta la Konakovo, nu am avut timp pentru nici un antrenament in vederea participarii la etapa de pe Valea Argovei din acest weekend.

Fiind vorba de un concurs de salau, pentru cine stie ca pescuitul la aceasta specie inseamna 90% localizare, este evident ca acest fapt atrage dupa sine o probabilitate aproape nula de a obtine un rezultat bun.  Ce-i drept, nici miza nu mai era una foarte mare pentru noi, locul 7 in clasamentul general ocupat inaintea acestei etape lasandu-ne la mana jocului rezultatelor si in consecinta doar sanse pur teoretice de a mai prinde un loc pe podiumul campionatului national de anul acesta.

Am decis totusi sa participam la acest concurs din respect pentru organizatori si pentru a ne prelungi recordul de participare fara intrerupere din 2006, de la inceputurile Campionatului National in actualul sistem.

In ziua de antrenament oficial ne-am chinuit sa pescuim pe un vant de peste 30km/h, incercand sa ne conturam o strategie cat mai buna pentru zilele de concurs… si am decis ca in prima mansa, in primele ore, sa incercam sa prindem salai, dupa care sa cautam sa completam pana la 8 pesti cu ceva bibani, iar daca reusim, in timpul ramas sa incercam sa-i inlocuim si pe ei cu salai.  Zis si facut. In prima jumatate a mansei am punctat cu 4 salai, dupa care, asa cum ne propusesem, in urmatoarele 80-90 de minute am prins inca 4 bibanei, toti de 15cm. Ne-am intors pe zona pe care prinsesem salaii, dar pana la finalul mansei nu am mai reusit sa prindem niciunul punctabil.

Surpriza a venit la finalul mansei, in momentul in care am ajuns cu bibanii la arbitru: “Pai puncteaza de la 20cm!”… “Nu-i adevarat, puncteaza de la 15cm. Exista scris in Regulament si in PV al AG al LRS 2017!”… in cele din urma arbitrul, de buna credinta, a fost de acord sa ne faca o fisa cu cei 4 pesti.

Ajunsi la mal, am mai consultat o data documentele la care facusem referire in discutia cu arbitrul, gandindu-ne ca poate ne-a lasat pe noi memoria. Nicidecum. Lucrurile sunt scrise negru pe alb in regulament si negru pe galben in PV al AG a LRS exact asa cum stiam noi.

Atat in regulament cat si in Procesul Verbal al Adunarii Generale a LRS 2017 e precizat in mod explicit ca dimensiunea minima la care bibanul va puncta in editia din acest an a CNS este de 15cm. Exista o portita lasata organizatorului de a modifica aceasta dimensiune, dar numai cu acordul Adunarii Generale a LRS. Si este normal sa fie asa, intrucat lasata la mana organizatorilor de etape, aceasta decizie poate duce la incercari ale acestora de a-si crea avantaje prin stabilirea de dimensiuni neconforme cu realitatea din lac pentru o anumita specie, pe care membrii clubului organizator n-o au in vedere in strategia lor de concurs. Cam ceea ce au incercat sa faca si rusii cu stiuca la CM.

De asemenea, in anuntul concursului scrie in mod explicit ca acesta se desfășoară după regulamentul Campionatului National de Spinning din Barca 2017.

Discutand si cu organizatorii, intelegem ca e vorba de o greseala, ramasa asa dintr-un copy-paste de la etapa de anul trecut. Simplu… facem o cerere la CTDA, se consulta documentele oficiale dupa care se desfasoara editia din acest an a campionatului, ni se pun pestii si mergem la culcare. Din pacate pentru noi, lucrurile nu au stat tocmai asa… un CTDA facut pe genunchi, din care unii au lipsit sau au votat prin telefon probabil fara sa stie exact despre ce e vorba ne-a informat ca pestii nu se puncteaza, fara a ne preciza insa si baza regulamentara pentru aceasta decizie.

De prin 2011, de la episodul Belis, am facut lobby in mod constant pentru trecerea CTDA la arbitrii. Asa este normal sa fie, concurentii sa fie judecati de catre arbitrii in astfel de situatii, nu de catre ceilalti concurenti. Numai ca presedintii de cluburi din LRS evita in mod regulat sa voteze acest amendament pentru a-si pastra painea si cutitul. Si desi absolut toti ne asigurau ca avem dreptate 100%, s-a votat totusi ca pestii sa nu fie punctati. Am incercat in zadar sa-i intreb pe ce baza regulamentara sau juridica au votat asa. Mi s-a raspuns ca ceilalti asa au stiut. Am replicat ca daca din 78 de oameni doar doi stiu regulamentul, asta nu inseamna ca meciul trebuie jucat dupa alte reguli inventate ad-hoc. Si totusi decizia a ramas definitiva. Desi erau la masa aproximativ aceiasi oameni care votasera la AG aproape in unanimitate regulamentul pe care acum nu au vrut sa-l puna in practica.

In cei aproape 12 ani de cand participam la CNS nu am incalcat nici macar o virgula din regulamente, nici din litera si nici din spiritul lor. De cate ori am gasit formulari sau articole ambigue sau insuficient explicate am atras atentia conducerii LRS, din oricine era ea formata la momentul respectiv. Nu am incercat niciodata sa profitam in interes propriu de aceste ambiguitati. Si la concursul de la Valea Argovei am respectat intocmai regulamentele si hotararile AG si ale conducerii LRS; si totusi am fost depunctati. Treaba CTDA este sa aplice regulamentul atunci cand exista situatii de genul acesta sau sa gaseasca solutii atunci cand apar situatii neacoperite de regulament. Cazul de fata era unul foarte simplu, fiind acoperit integral de regulamentele LRS. Intrucat raspunsul primit de la presedintele CTDA nu contine nici o motivare, ii intrebam inca o data pe membrii CTDA de la cluburile BestFishingFriends, AquaTransilvae, Transilvania Pike si AnglersProTeam si ii rugam sa ne raspunda: pe ce baza juridica sau regulamentara au votat in acest fel?

Nu ne-am facut un obicei din a verifica anunturile de concurs, cu atat mai mult cu cat tot in Regulamentul dupa care functionam ca Liga este scris negru pe alb ce contine acesta: “speciile punctabile”. Nu dimensiunile lor, pentru ca acestea sunt hotarate inca de la inceputul anului, de la AG a LRS. Anuntul de concurs e un fel de program de meci, nu poate tine loc de regulamente, nu poate inventa sau modifca regulile jocului. De altfel, in anuntul concursului nu sunt nici un fel de precizari legate de regulamentul in sine. Daca acceptam ca cineva poate participa la concurs fara sa cunoasca regulamentul, putem avea surpriza ca la concursul urmator unii sa pescuiasca la trena, altii la momeli vii, altii cu mai multe lansete deodata. Nu avem de ce sa verificam mereu dimensiunile minime punctabile, atata timp cat ele sunt prevazute negru pe alb in regulament. E ca si cum cand ne urcam la volan am verifica intotdeauna in Codul Rutier daca trebuie sau nu sa acordam prioritate pietonilor la trecerile de pietoni.

Daca am fi intrat in mansa a doua ar fi insemnat sa acceptam si sa validam aceasta decizie halucinanta a CTDA. Am ales asadar sa scoatem barca de pe apa si sa plecam acasa exact in momentele in care ceilalti concurenti incepeau sa pescuiasca in mansa de duminica.

La ceas aniversar (LRS implineste in aceasta iarna 10 ani de la infiintare), competitia este una foarte puternica, iar trecerea la sistemul pe echipe a insemnat un pas urias inainte in ideea cresterii sanselor la participarile la CM. Din punct de vedere organizatoric, al regulamentelor si al aplicarii acestora, LRS se incapataneaza insa sa arate ca o gluma… din ce in ce mai proasta.

A trecut aproape o saptamana de la afisarea rezultatelor finale ale CM de la Konakovo, Rusia si totusi starea de euforie persista. O sa incerc sa profit de acest fapt pentru a asterne si in acest colt de pagina cateva randuri pe care cu siguranta le voi reciti cu mare placere peste ani pentru a retrai o farama din ceea ce am simtit la Konakovo. Cateva cuvinte despre….

…RUSIA – este, evident, o tara frumoasa. Zona in care am fost noi semana ca aspect cu Suedia. Din pacate, rusii au fost preocupati mai mult de alte lucruri decat de propria dezvoltare iar acest lucru este inca vizibil. Ne-a frapat faptul ca in fiecare localitate inca exista o statuie a lui Lenin. 

…LOCATIE – Konakovo River Club este cea mai frumoasa locatie in care s-a organizat un concurs din cele la care am participat. Un campus in care s-au investit foart multi bani, dar si conditiile sunt pe masura. Patronul locatiei este pasionat de arta, lucru vizibil inclusiv in toalete.

…ORGANIZARE– de departe cea mai buna organizare de la toate campionatele mondiale la care am participat. Stewarzii vorbeau toti engleza si erau dotati cu camere de luat vederi.

…RUSI – Ne-au obstructionat prin tot ce au putut: cu ghizi care au fost pe post de spioni si nu au avut decat rolul de conducatori de barci, cu barcile pe care ni le-au promis inca din primavara si pe care nu ni le-au mai dat, cu barcile fara motor electric pe care au incercat sa ni le bage pe gat la concurs. Ne-au scos din concurs doua dintre zonele cele mai productive din antrenamentele de la inceputul lunii august, ne-au interzis carligele de trailer pe spinnerbait… Chiar si locurile din avion pareau sa fie impotriva noastra… numai ca noi avem alte superstitii atunci cand vine vorba de pescuit. Asta cu 13 n-a tinut.

…LACUL IVANKOVO – un lac urias, foarte bine ales, pe masura acestui eveniment. Cel mai mult am fost impresionat de faptul ca era foarte curat. Nu am vazut nici un pet, nici un gunoi. Pestii insa plecau acasa indiferent de dimensiune. Am vazut salai de 20-25 de cm pusi in sacosa fara nici un fel de retinere. Am inteles acest lucru din prima seara, cand Petre a primit la cina un file provenit de la un salau de max. 25cm, intr-un cor de rasete condus de Robert.

…NALUCI SI TEHNICI – am pescuit cu linguri oscilante si spinnerbait. N-o sa intru in detalii, pentru ca vor urma mai multe articole pe tema asta. In doua vorbe, important era sa tii naluca foarte aproape de substrat. Desi pescuiam in apa mica, stiucile nu se ridicau sa atace.

…ECHIPA- a fost, cu siguranta, punctul nostru forte. Faptul ca a fost al doilea CM in aceeasi formula a reprezentat un avantaj foarte mare pentru noi.

…PETRE – a ales sa puna interesul echipei mai presus de ambitiile lui personale. Din punct de vedere emotional, pentru mine a fost o decizie delicata. Castigasem impreuna campionatul national care ne trimisese in Rusia, dar i-am inteleles si i-am respectat decizia. Sper sa fie un exemplu de altruism pentru echipele viitoare.

…CRISTI – a fost coechiperul meu la acest concurs, cu care am impartit in barca, timp de 4 zile, toate frustrarile si bucuriile. Ne-am inteles foarte bine, desi nu mai pescuisem niciodata impreuna si a avut un rol destul de greu de indeplinit: in mod obisnuit, in competitii eu am in barca mai mult decat un coechipier: am un frate. La concursul asta, Cristi a fost fratele meu din barca.

…ROBERT & ANDREI – doi pescari extraordinari, una dintre cele mai complete echipe din campionatul nostru intern. Am fost coechipieri pentru al doilea an consecutiv si am fost legati si motivati de foarte multe lucruri. Am spus-o si in 2016, dupa Irlanda: ne-am inteles cu ei mai bine decat cu oricare alta echipa cu care am format lotul Romaniei in trecut. Am impartit totul: truse, echipamente, naluci, informatii, mancare (inclusiv bananele inghetate ale lui Andrei), sfaturi, experiente, lacrimi de tristete anul trecut si de fericire anul acesta. Prin separarea lor, spinningul romanesc pierde o echipa minunata, dar sper sa castige altele doua.

…GYORG – un capitan extrem de dedicat si pasionat care a tratat cu maxima seriozitate rolul pe care l-a avut. M-a impresionat faptul ca niciodata nu si-a pierdut increderea, chiar si in momentele cele mai dificile a continuat sa ne incurajeze si sa spere in victorie; a coordonat o strategie prin care ne-am derutat adversarii in zilele de antrenament oficial, pastrand ascunsa tactica de concurs; a stiut sa tina cont de dorintele si superstitiile fiecaruia dintre noi, pastrand o atmosfera buna pe toata perioada petrecuta in Rusia. Si nu in ultimul rand a avut un noroc fabulos la tragerea la sorti a barcilor…

…RARES – si-a asumat integral roluri extrem de importante: organiator, manager, casier si reporter. Totul a functionat ireprosabil, desi peste foarte putin timp are de organizat evenimente mult mai importante pentru el. Desi in general a evitat sa se implice in partea tehnica, a avut si aici un rol important:  in noaptea dintre manse a urmarit filmarile din cele doua barci, iar duminica dimineata mi-a dat cateva sfaturi care alaturi de cele primite de la Robert si Andrei, ne-au fost utile in mansa a doua.

…DAVID – ne-a sustinut atat material cat si moral. Printre altele, multumita lui,  anul asta am avut cele mai bune echipamente pe care echipa le-a avut vreodata. Pe langa faptul ca a fost unul din sponsorii principali ai lotului de anul acesta, s-a deplasat alaturi de noi in Rusia, unde ne-a asigurat sprijinul moral si entertainment-ul.

…IULICA – cel mai fidel suport si suporter al echipei de spinning din barca. Este al doilea an consecutiv cand pe timpul si banii lui se deplaseaza impreuna cu noi si ne ajuta cu tot ce este nevoie pe parcursul deplasarii, este fotograf si cameraman. Si el a impartit cu noi atat tristetea de dupa Irlanda cat si bucuria din Rusia de anul acesta.

… IRINA SI SERGIU– sunt singurii cetateni rusi care au fost 100% onesti cu noi. De fapt sunt doi romani originari din Moldova de dincolo de Prut care lucreaza la Konakovo River Club si care ne-au ajutat enorm cu tot ce au putut. Desi nu este pescar, din prima zi de antrenamente, inainte sa ne suim in barci, Sergiu ne-a zis ca la ultimele concursuri stiuca a fost pestele predominant.

…MOMENTUL DE LA BARCI – a fost cel mai emotionant moment din Rusia. A fost momentul in care ne-am reunit toti dupa mansa a doua. Ne-am imbratisat si ne-am pupat, am ras si am plans, nu mai exista nimeni si nimic in jurul nostru. Stiam sigur ca avem medalii, dar nu le stiam inca stralucirea. As fi vrut ca drumul de la barci si pana la cabana sa nu se mai termine niciodata.

…IMNUL NATIONAL – cand vorbesti despre asta la modul general nu simti adevarata dimensiune a momentului intonarii imnului pentru echipa clasata pe cea mai inalta treapta a podiumului. Este o senzatie care nu poate fi povestita. Va doresc tuturor sa o simtiti macar o data in viata. De cand am participat la primul CM am visat la momentul cand “Desteapta-te romane!” va fi intonat la final.

…SPONSORI – Pescuitul este un sport dependent intr-o mare masura de sponsori. Multumim tuturor sponsorilor echipei nationale care au facut posibila participarea noastra in cele mai bune conditii la acest CM: Neumarkt, Himalaya.ro, Liga Romana de Spinning, Digi, Relax Spinning, Rapture, Herakles si Buff. In egala masura, le multumim si sponsorilor nostri din campionatul intern, Arrow International si Daiwa, pentru ca fara ajutorul lor, cu siguranta noi n-am fi putut fi acolo.

…VIITOR – In incheiere, dar in primul rand, va multumim tuturor celor care ne-ati sustinut si ne-ati tinut pumnii stransi de acasa, tuturor celor care ne-ati asteptat la aeroport; emotia acelor momente imi da convingerea ca astfel de performante se vor repeta in viitorul apropiat!