Pentru pescarul roman care iubeste natura, pescuitul pastravului este un refugiu perfect. Din pacate, lacurile de munte de la noi au facut loc, incet-incet, altor specii de pesti – de la ciprinide pana la salau, biban sau stiuca, iar pastravul se simte din ce in ce mai stingher. Absenta aproape totala a popularilor facute sub indrumarea regretatului Paul Decei in anii ’70-’80, in contextul braconajului neincetat din ultimii 20 de ani netezeste drumul acestui superb rapitor catre muzeul Antipa.

In ciuda descurajarilor venite din partea prietenilor care au pescuit in ultimii ani la Vidra, am ales sa ne petrecem doua zile pe acest lac in cautarea pistruiatilor. Am pescuit de cateva zeci de ori pe Vidra in perioada 1996 – 2006, iar amintirea acelor partide minunate a fost cel mai important argument pentru a petrece un week-end in muntii Lotrului.

Am gasit lacul la fel de scazut ca la ultima noastra descindere aici, pe 1 mai 2007. In ciuda aspectului neprimitor, Vidra ne-a primit cu toata ospitalitatea pe care mai poate sa o ofere. La mai putin de 20 de minute de la primul lanseu, un pastravior indigen de 30cm. a atacat frenetic in apropierea malului si a facut un scurt popas pentru cateva fotografii.

Dupa cateva ore, au mai urmat un curcubeu de aceleasi dimensiuni si inca un indigen, de 7-800 de grame prins de Alex– care avea sa ramana si recordul excursiei. Dupa care o furtuna venita din senin ne-a gonit catre cabana de la Obarsia Lotrului – la fel de primitoare ca intotdeauna.

Vedeta zilei a fost Taifun-ul bicolor cupru-nickel, care ne-a adus toate atacurile – finalizate sau nu.

In dimineata zilei de duminica am incercat inca doua ore pe aceeasi zona unde avusesem mai multe prezentari in dupa-amiaza precedenta, dar am pescuit ca-n cada. Niciun atac, nici macar o urmarire. Pestii erau complet inactivi, inclusiv verdetii din preajma malurilor disparusera fara urma. Am coborat la Bradisor, unde in cele 30 de minute de pescuit pana la o noua repriza de ploaie zdravana care ne-a gonit catre casa am reusit sa mai “pacalesc” un pastravior, la aceeasi naluca.

In ciuda golirilor repetate din ultimii ani si a braconajului din perioadele de prohibitie (povestirile localnicilor pe aceasta tema sunt aproape macabre si includ portbagaje pline de peste), pastravii se incapataneaza sa suprevietuiasca in lacurile de pe Valea Lotrului. Sa speram ca vor reusi sa treaca cu brio de aceasta perioada “de tranzitie” in care au fost in permanenta pe post de cenusarese si care parca nu se mai termina.

A fost doar un prim antrenament pentru saptamana de concediu  programata pentru luna iunie pe lacurile din Norvegia unde anul trecut am prins peste 100 de pastravi in cinci zile de pescuit.