Dupa cea mai lunga pauza competitionala din ultimii ani si 8 luni de grea asteptare, prima etapa a CNS Master a avut loc pe lacul de acumulare Valea Argovei, jud. Calarasi. Antrenamentele au adus in carlige foarte putini pesti de masura, fapt ce anunta un concurs mai greu decat cele precedente desfasurate pe aceeasi pista.

In prima mansa urma sa pescuiesc in sectorul dinspre baraj, si ca sa fiu sincer era ceea ce-mi doream, pentru ca in antrenamente, spre deosebire de celalalt sector, aici reusisem sa prind pesti de masura – 40 cm – in mai multe locuri. In general nu am superstitii legate de sectorul in care incep dar pentru moral e bine sa debutezi acolo unde consideri ca ai mai multe sanse. La master ma asteptam ca toti concurentii sa fie pregatiti, iar acest fapt mi-a fost confirmat inca de la inceput, nimeni nu mai pescuieste la intimplare, tot mai multi au GPS-uri si dupa start fiecare stia exact incotro se indreapta. In 15-20 de minute toate locurile clasice erau ocupate.

Eu am vizat trei locuri in jurul insulei de stuf, trei locuri apropiate intre ele; din oricare m-as fi aflat sa le pot supraveghea si pe celelalte doua. Dupa circa o ora petrecuta in primul loc fara prea mult succes m-am indreptat catre cel de-al doilea. In zona pescuia deja un concurent cu o abordare total diferita fata de a mea. Acest fapt mi-a permis o pozitionare foarte aproapiata de cea pe care eu o consider ideala. Este un loc pe care-l cunosc foarte bine; tot aici am pescuit si la etapa din 2008.

La final am punctat cu 7 pesti intre 48 si 63 cm (cel mai mare din sectorul meu) ce m-au pozitionat pe un confortabil loc doi in grupa. Pestii i-am prins constant pe toata durata mansei; am remarcat un singur fapt interesant: in prima parte a zilei am prins masculi iar spre final femele.

Mansa a doua avea sa fie mult mai dificila. Din cauza vremii in racire am ales sa pescuiesc pe o zona cu apa de 4-5 metri cu cocioc, o zona pe care o stiu de mai multi ani si in care  pescuiesc toamna tarziu si primavara devreme. Este un loc in care am avut de-a lungul timpului si partide extraordinare dar si zile fara trasaturi. Inca de la inceput am pornit hotarat sa raman in acest loc toata mansa indiferent de rezultat, si credeti-ma ca nu mi-a fost usor. Incurajarile lui Cristi au fost moblizatoare. Multumesc “Unchiule”!!. Dupa cinci ore de schimbat fel de fel de gume, perseverenta mi-a fost rasplatita. Am avut singura trasatura adevarata …… ce adrenalina, ce emotii,…..  si ce descarcare dupa ce am vazut pestele in barca. Am inteles ca Valea ma iubeste cel putin la fel de mult cum o iubesc si eu pe ea .

O mansa de sapte ore concentrata in  in doua minute la finalul careia m-am clasat pe locul 5. Salaul de 62 cm a fost, la fel ca si in prima mansa cel mai mare dintre cei 15 pesti prinsi de cei 23 de concurenti din grupa mea. In final am ocupat locul al doilea, fiind al treilea concurs consecutiv la Valea Argovei in care reusesc sa ma clasez pe podium (dupa locul 1 in 2007 si locul 3 in 2008)

A fost un concurs greu, cu foarte putini pesti capturati, cu foarte multe “gherle”,  fapt ce a condus la rasturnari spectaculoase. Un concurs in care sansa a jucat un rol mai mare decit ar fi de dorit. Media capturilor a fost foarte slaba: ceva mai mult de un peste per concurent in 7 ore de pescuit.

Personal raman la parerea ca pentru un rezultat obiectiv este nevoie macar de o medie de 3 pesti de om in 7 ore. Pentru asta regulamentele trebuie sa fie flexibile si sa tina cont de realitati iar organizatorii sa aleaga perioadele cu mai multa atentie. Cu siguranta ca in septembrie la etapa organizata de clubul Drill situatia capturilor va fi cu totul alta.

Concursul s-a desfasurat intr-o atmosfera tensionata… normala zic eu intr-o competitie adevarata, iar pentru mine este o certitudine faptul ca transformarile suferite din acest punct de vedere sunt ireversibile. Din pacate pentu cei nostalgici, ce a fost, a fost…
Urmeaza Siriul cu emotiile lui firesti de debutant.